of 36
Current View
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE
Pagina
1
din
36
PROGRAMA DE EXAMEN
PENTRU DISCIPLINA
MATEMATICĂ
BACALAUREAT 2013
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5610 / 31.08.2012
Programa de examen pentru disciplina
Matematică
Bacalaureat 2013
Pagina
2
din
36
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2013 Matematica are s
tatut de disciplină obligatorie
.
P
rogramele
de
examen se difer
e
n
ţ
iază
,
în func
ţ
ie de filiera, profilul
ş
i specializarea absolvite
, în
:
programa
M_mate
-
info
pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică
-
informatică
ş
i pentru filiera
vocaţională, profilul militar, specializarea ma
tematică
-
informatică;
programa
M_
ş
t
-
nat
pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea
ş
tiin
ţ
e
a
le naturii
;
programa
M_tehnologic
pentru filiera tehnologică
:
profilul servicii,
toate calificările
profesionale;
profilul resurse
naturale şi protecţ
ia mediului
,
toate calificările profesionale
;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
;
programa
M_pedagogic
pentru filiera voca
ţ
ională, profilul pedagogic, specializarea
învă
ţ
ător
-
educatoare.
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5610 / 31.08.2012
Programa de examen pentru disciplina
Matematică
Bacalaureat 2013
Pagina
3
din
36
PROGRAMA
M_mate
-
info
COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢIN
UTURI
Filiera teoretică, profilul real, speci
alizarea matematică
-
informatică
Filiera
vocaţională, profilul militar, specializarea matematică
-
informatică
Notă
.
Subiectele pen
tru examenul de bacalaureat 2013
se elaborează în baza prevederilor prezentei
prog
rame.
CLASA a IX
-
a
-
4 ore/săpt. (TC+CD)
Competen
ţ
e specifice
Con
ţ
inuturi
1.
Identificarea
,
în limbaj cotidian sau în
probleme
de matematică,
a unor noţiuni
specifice logicii matematice şi
瑥潲楥
mulţimilor
2.
Utilizarea
proprietăţilor
operaţiilor
汧敢楣
le numerelor, a estimărilor şi
aproximărilor în contexte variate
3.
Alegerea
formei de reprezentare a unui
număr real şi utilizarea
畮潲
物瑭
灥湴牵 潰瑩浩牥 汣畬敬潲
甠 湵浥
牥汥
4.
Deducerea
unor
rezultate şi verificarea
acestora utilizând inducţi
a matematică sau
alte raţionamente logice
5.
Redactarea
rezolvării unei probleme,
潲波湤 汩浢慪畬 畺畡氠 甠 氠 氠
汯楣楩
matematice şi
氠潲楥
mulţimilor
6.
Transpunerea
unei situaţii
problemă în
汩浢慪 浡瑥浡瑩挬 牥潬癡 灲潢浥椠
obţinute
şi interpre
瑡⁲畬瑵畩
Mulţimi şi elemente de logică matematică
Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice
甠 湵浥 牥Ⱐ 潲摯牥 湵浥汯爠 牥汥Ⱐ
modulul unui număr real, aproximări prin
lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea
fracţionară a unui n
umăr real; operaţii cu
楮牶汥⁤畭牥⁲汥
Propoziţie, predicat, cuantificatori
Operaţii logice elementare (negaţie,
conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă),
corelate cu operaţiile şi cu relaţiile dintre
mulţimi (complementară, intersecţie,
牥畮極湥Ⱐ
楮捬畺極湥Ⱐ 汩瑡瑥
; raţionament prin
牥摵牥愠扳畲
I
nducţia matematică
1.
Recunoaşterea
unor corespondenţe care
sunt funcţii
şiruri, progresii
2.
Utilizarea
unor modalităţi variate de
descriere a funcţiilor în scopul
caracterizării acestora
3.
Descrierea
unor şiruri/funcţii utilizând
reprezentarea geometrică a unor cazuri
particulare şi raţionament
楮摵捴楶
4.
Caracterizarea
unor şiruri folosind
摩癥獥†
reprezentări (formule, grafice)
proprietăţi algebrice
⁡獴潲
5.
Analiz
are
a
unor valor
i particulare în
vederea
determinării formei analitice a unei
funcţii
摥晩湩瑥 灥
prin raţionament de
瑩瀠楮摵捴楶
6.
Transpunerea
unor situaţii
problemă în
limbaj matematic utilizând funcţii definite
Funcţii
Ş
ir
uri
Modalităţi de a defini un şir
Ş
楲畲
灡牴楣畬牥
牯杲獩 物瑭整Ⱐ
灲潧牥獩 潭瑲楣 景浵 牭湵汵
general în funcţie de un termen dat şi raţie,
獵浡⁰業楬潲
n
termeni ai unei progresii
Condiţia ca
n
numere să fie în progres
aritmetică sau geometrică pentru
3
n